culeg paşii
semănaţi pe pragul tău
să fug de vocala moartă
cunună din iluzii vestejite
dezbrac speranţele ponosite
cos petic nou fericirii
desenez un zîmbet
împrumutat
de la o zi de duminică
şi aprind felinare-n amiază
de-aş putea
să nu privesc înapoi...
nu mă chema
durerea a luat forma sferei
se rostogoleşte
de la o tîmplă la alta
pulsînd îndemn de uitare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu