ispita întinde cursă visului
să-l ucid cu degete
tremurînde de nerăbdare
lunecînd pe chemarea ta
minciuni de o singură folosinţă
saturează aerul din preajmă
şi punem cătuşe gîndului
să nu ne divulge luminii
întunericul devine incadescent
trag perdea peste retină
să nu-mi văd mîinile stropite
de sîngele visului răstignit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu