bîjbîi prin păcura
dorinţelor mele
ignor înţelepciuni antice
rătăcesc prin legi obscure
încui lumina
în coajă de ou
las ghid focurile
de artificii
şi rămîn o grămăjoară
de cenuşă
fără umbrelă
cu durerea blocată-n artere
suflu minciuni
în jăraticul stins
reînvii din nefiinţă
şi o iau de la-nceput
bîjbîi prin păcura
dorinţelor mele...
Focul este efemer
-
Te-am vâzut depărtându-te de lumină
şi m-au înecat lacrimile
Am răscolit jăratecul
până am ţipat de durere
şi ochii mi-au căutat răsăritul din zori
Acolo...
Acum 7 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu