skip to main |
skip to sidebar
vise obosite
stratul de aşteptări
a crescut munte
între vocile noastre răguşite
de atâta tăcere
nu privesc în urmă
cu umerii aplecaţi
de povara viselor
fug din mine
deznod sforile trecutului
şi mă alin cu o nouă minciună
"de azi nu mai aştept"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu