învăţ a trăi fără tine

cobor norii peste amurg
să ucid clipa
melodiei paşilor din prag

mă aşez pe taburetul din colţ
locul orfan
să nu mai îngâne reproşuri

îţi beau cafeaua
şterg cu gura
amintirea buzelor

cufund picioarele
în papucii tăi maro
strivesc sub tălpi
delirul aşteptarii

astă noapte
mi-am pus sub cap perna ta

nu, n-am dormit
învăţam să trăiesc fără tine