suspendată în timp

Sap galerii prin noapte
şi în repetate rânduri
mă împiedic de paşii
aruncaţi la întâmplare

stau în calea pâraielor
spălată de câteva ploi
însă rămân
cu genunchii uscaţi

se rostogolesc galactici
prin clepsidre
lăsându-mă minutar înfipt
între prânz şi uitare

împodobesc streaşina casei
cu vlăstari veşteziţi
înghiţind veninul
picurat din buricele degetelor
peste petalele efemere