miercuri, 26 mai 2010

cuvinte nerostite...


cuvinte-ntemniţate
în praful depărtării
pe filele nescrise
şi gîndul împietrit,
în aburi de tăcere
trec spaţii şi hotare
să spintece un suflet
de aşteptări strivit.

cuvinte fără milă
în miez de conştiinţă
uitate sub arsura
dorinţei ce-a trecut,
loveşte peste buze
flămînde să răspundă
şi peste-o rană care-i
rămasă fără scut.

cuvinte desenate
de pictorul de vise
ce a uitat s-aleagă
minciuna din culori,
păşesc peste destine
turnînd pe pernă febră
şi noapte fără pleoape
în mijloc de ninsori.

cuvinte nerostite...

2 comentarii:

  1. Cuvinte nerostite....dar rostuite-n suflet
    in urme de cerneala sub pasii de omat,cu vise,cu tacere,cu lacrimi ce nu-si trec iluziile vegherii....

    RăspundețiȘtergere
  2. Bun venit, Liana.
    o completare superbă!

    RăspundețiȘtergere