duminică, 16 mai 2010

Aducere aminte



Aduceri aminte-
pe geană o rouă,
pricepere nouă,
o cută pe-obraz...

Aduceri aminte-
surîs fără plată,
în cronici o pată,
la bis un extaz.

Aduceri aminte-
minciună deşeartă
deacum consumată
stropită cu haz.

Aduceri aminte-
durere-alinată,
o ceartă uitată,
ecou din necaz.

Aduceri aminte...
Publicat de la

2 comentarii:

  1. elena marin-alexe19 mai 2010 la 07:54

    Are ceva aceasta poezie.Mie imi aduce aminte de o fiinta tare draga sufletului meu.
    Oare mai exista "aduceri aminte"?

    RăspundețiȘtergere
  2. efemer20 mai 2010 la 03:19

    elena, mulţumesc.
    prin aduceri aminte trăim azi şi privim în mîine.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)